Cotnari

Cotnari

Sub soarele Estului, acolo unde relieful capătă unduiri maiestuose, cel mai de preț rod al pământului arată ca o promisiune divină, promisiunea de a se preface în vin. Dar nu un vin oarecare, ci dintre acelea care sunt prea nobile pentru a fi băute. Vinul de Cotnari e destinat degustării pentru a avea răgazul să-ți spună povestea din fiecare boabă ce îl compune.

Înapoi în timp. Pe urmele vinului de Cotnari

Pe aceste tărâmuri, vița de vie dă în pârg de mai bine de două milenii. Pe dealurile Cătălinei, sub atingerea razelor tomnatice de acum 2.500 de ani, locuitorii cetății traco-getice exersau măiestria transformării rodului în licori bahice dulci-acrisoare. Meșteșug pe care l-au prefăcut ulterior în tradiție.
Răsfoind filele istoriei, găsim în scrierile lui Radu Rosetti mențiuni despre podgoria Cotnari la 1250, înainte chiar de întemeierea Moldovei. Dar descoperirile din interiorul cetății Cătălina duc cultura viței de vie dincolo de timpul creștin, tocmai în vremea regelui geto-dacilor, Burebista (82-44 i.Hr). Și chiar dacă, într-un exces de furie, primul rege al dacilor impune defrișarea fără milă a plantațiilor de vie, tradiția va supraviețui exemplar vremurilor pentru a cunoaște apogeul în secolele XV-XVI. În perioada domniilor lui Petru al II-lea, Ștefan cel Mare și Despot-Vodă podgoria Cotnari se arată semeață sub soare: via se întinsese ca o iederă pe colinele Moldovei, iar vinul se îmbogățise ca niciodată până atunci. Însuși Dimitrie Cantemir avea să scrie în „Descriptio Moldaviae” despre aceste „podgorii sfinte”.
La sfârșitul secolului al XVI-lea, Cotnariul, cu cele 3.500 de fumuri ale sale, era unul dintre cele mai mari târguri ale Moldovei, după Suceava și Bacău. Dezvoltarea s-a datorat în mare parte ciorchinilor răsfățati de soare, dar și iscusinței oamenilor locului de a împlini menirea strugurilor: prefacerea în vin. În fond, însuși numele de Cotnari vorbește despre destinul său, acela de a fi meșter în „cotitul butoaielor” (cot – a coti, a măsura și ar – meșter).
Pe la 1830, boabele hărăzite vinului se adunau de pe cele 720 de pogoane ale podgoriei. Un secol mai târziu dimensiunile acesteia se păstraseră, pentru ca în 1990 viile Cotnariului să cuprindă nu mai puțin de 2.000 de hectare. Astăzi, vița de vie se întinde leneșă pe 1.700 hectare de pământ ce îmbracă dealurile domoale ale Podișului Moldovei. Din ea vinul ajunge a îmbătrâni frumos în butoaie de stejar ascunse în cramele răcoroase de la Cotnari. De altfel, vinoteca este una dintre cele mai impresionante din țară, cu peste 1 milion de sticle, unele mai vechi chiar decât sălașul în care se odihnesc.

Dealurile Catalinei - Cotnari

Dealurile Catalinei – Cotnari

Puțin, ca tot ce-i bun, / Și bun, ca tot ce-i rar

Între toate tărâmurile roditoare de vie, s-ar zice că aici Dumnezeu a pus cel mai mult soare pe cer pentru a-i da în grijă vițele îngreunate de boabe. Deși cocoțate pe dealuri, viile sunt protejate de curenții reci datorită fenomenului de phoenizare a maselor de aer, ce aduce cu sine brize de căldură. Așa, în bătaia vântului prielnic, boabele copilăresc în voie și se îmbogățesc cu dulceață.
La porția de inedit contribuie în bună măsură și poziționarea geografică. Afară de faptul că respiră aproape de sufletul Moldovei – Iasi – podgoria Cotnari se află pe aceeași latitudine cu vestitele Champagne din Franța și Tokay din Ungaria. Unii cred însă că egalitatea este strict geografică, pentru că în fapt calitatea ridică Cotnariul deasupra celorlalte două zone viticole.
„Deși se află la limita de nord, sub aspectul favorabilității cultivării viței de vie, podgoria Cotnari, prin climă, relief, expoziție, sol, tradiție se impune printre renumitele podgorii ale lumii în care se obțin vinuri de cea mai înaltă calitate”.
În plus, podgoria ieșeană este singura din România care se dedică în exclusivitate vinurilor românești. Nici un soi străin nu împarte cu via autohtonă pământurile fertile ale zonei. De altfel, nici Grasa de Cotnari și nici Frâncușa nu este de găsit în altă parte pentru că nu cunoaște tărâm mai generos decât cel de acasă, de la Cotnari.
Și pentru că înainte de a căuta abundența, la Cotnari se pune preț pe calitate, strugurii nu sunt nici zoriți și nici înghesuiți pe viță. Producția de struguri pe hectar este limitată la doar 70-80% față de alte zone din țară. Nu degeaba umblă vorba despre vinul de aici că-i „Puțin, ca tot ce-i bun, / Și bun, ca tot ce-i rar, / Acesta-i vinul de Cotnar”.

Sufletul Cotnariului

Natura a făcut acestor locuri un dar exclusivist, iar oamenii au știut dintotdeauna să prețuiască ceea ce au primit și au transmis darul mai departe. Și-au pus sufletul și dulceața vorbei în struguri și măiestria tradiției în vin. Iată de ce Mihail Sadoveanu scria că podgoria Cotnari a fost mereu dăruită cu „bună potrivire de oameni înțelepți și de la natură”.
„În procesul evoluției podgoriei Cotnari, din punct de vedere al impunerii pe piață, un rol de primă mărime l-a avut și îl are compania S.C. Cotnari S.A.. Această unitate de producție a introdus și a extins în practica vitivinicolă competența profesională, performanța și competitivitatea economică în întreaga zonă de influență”, spune cu mandrie directorul companiei ieșene.

Crama Cotnari

Crama Cotnari

Compania Cotnari deține peste 1.700 hectare de viță de vie, dintre care 1.300 se află pe rod. De pe această suprafață se obțin doar soiuri românești de struguri: Grasa de Cotnari, Frâncușă, Fetească Albă și Tămâioasă Românească, în proporții aproape egale, iar mai nou, Fetească Neagră și Busuioacă de Bohotin.
Regină peste toate soiurile este însă Grasa de Cotnari, din care ia naștere un vin ca niciun altul și imposibil de creat în altă parte de lume. Acesta a fost descris ca fiind „amărui, precum coaja de nucă, cu un parfum puternic, un vin care tinde spre perfecțiune, dacă este lăsat să se învechească”.
Anual producția de struguri se situează în jurul cifrei de 12 milioane de kilograme, în urma procesării rezultând circa 7,5 milioane litri vin D.O.C. (vin cu denumire de origine controlată). Capacitatea totală de stocare a combinatului este în jur de 2.000 de vagoane, adică 20 milioane de litri de vin.
Compania Cotnari vinde anual peste 10 milioane butelii cu vin, având distribuție națională, cota de piață deținută pentru vinurile albe îmbuteliate fiind de 23%, la finele anului 2011.
Dar faima vinurilor de aici a depășit de mult hotarul matern. Încă din vremuri apuse, vinurile românești au fost la mare căutare în Europa. După spusele lui Dimitrie Cantemir, vinurile produse în Moldova ajungeau pe mesele nobililor din Țarigrad, Varșovia sau Viena. Se pare că însuși Napolen obișnuia să se delecteze cu sortimentele Cotnari.
Nici astăzi lucrurile nu sunt cu mult diferite. Exporturile vinului de Cotnari au crescut în 2011 cu 15% față de anul precedent, aducându-și aportul la cifra de afaceri totală de peste 25 milioane de euro. Interesul pentru vinul Cotnari a venit atât de pe piața europeană, cât și de pe piețele din S.U.A., Canada, Japonia, Rusia și China.
Pentru a atinge aceste performanțe s-a investit cu regularitate în cele mai avansate sisteme de producție, realizate împreună cu firme de renume din Italia, Germania, Suedia. Doar în ultimii cinci ani valoarea investițiilor se ridică la peste 20 milioane de euro.

Vinuri de aur. Buchetul de premii

De pe versanții bine scăldați de raze, curg licori fine, înnobilate de dragostea viticultorilor și încărcate de istorie. Pentru că istoria vinului se citește direct în pahar. Iar valoarea lui de asemenea.
Cele câteva secole de tradiție ce luminează trecutul acestor vinuri sunt presărate cu multiple medalii naționale și internaționale. Încă de la prima sa ieșire în lume, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, vinul de Cotnari a câștigat distincția supremă. Atunci a fost vorba despre Grasa de Contari, perla podgoriei. De altfel, acest soi a obținut peste 50 de medalii la concursurile internaționale și alte câteva zeci la cele naționale.
Grasa de Cotnari a devenit astfel vinul de aur al României, recunoscut ca atare și de către consumatorii români care l-au plasat pe locul I între vinurile autohtone, într-un studiu al celor mai reprezentative Branduri românești din 2010.
Dar nici celelalte soiuri nu au fost ocolite de aprecieri. Frâncușa, Feteasca Albă, Tămâioasa Românească toate au încantat papilele degustătorilor de vin, adunând stimă, medalii și câțiva stropi de invidie.
„Am obținut peste 150 de medalii la diferite competiții internaționale și mondiale la care am participat de-a lungul ultimilor 10 ani.
Prin vinurile sale din soiuri autentice românești, Cotnariul face ca Romania să se afle în elita producătorilor de mari vinuri ale lumii.

Vinuri vechi Cotnari

Vinuri vechi Cotnari

In vino… futurum

Soarele generos naște în strugurii de la Cotnari un plus de dulceață. De aici percepția că aceste soiuri de vin sunt exclusiv dulci ori demidulci. Totuși, Frâncușa, vinul “de cursă lungă” al podgoriei, spulberă acest mit.
„Frâncușa este un soi specific podgoriei Cotnari și acest mare avantaj trebuia fructificat la maxim. Apoi, anticipând o migrare a consumului de la vinul dulce spre cel sec și demisec, compania a decis că trebuie acordată mai multă atenție acestui vin. Ca atare, în ultimii 5 ani am început să lucrăm la imaginea Frâncușei. Nu a fost ușoară concurența cu celelalte vinuri seci, Cotnariul fiind recunoscut în trecut pentru vinuri dulci, însă cu multă muncă, imagine, calitate au venit și rezultatele, încununate cu medalia de aur de la Berlin, la concursul de anul trecut”, explică directorul Cotnari.
Pe lângă soiurile consacrate, Cotnari intenționează să introducă pe piață vinuri roșii și roze de origine controlată. Pentru asta și-a îmbogățit podgoria cu 105 hectare de Fetească Neagră și 40 hectare de Busuioacă de Bohotin.
„Compania Cotnari are câteva avantaje majore: istorie, tradiție, două soiuri autohtone podgoriei – Grasa de Cotnari și Frâncușa – suprafața de viță de vie cultivată, terroir-ul, tehnologia modernă, specialiștii. Toate acestea ne desprind de restul concurenței și ne fac să spunem că nu este nimănui ușor să ne concureze…

Nu degeaba avem coline molcome, vie bună și o tradiție ce se pierde în istorie. Vinurile românești nu ne dezamăgesc nici când le turnăm în paharele proprii, nici când se așează pe mesele lumii, afișând cu mândrie eticheta „Made in Romania”.

Compania Cotnari

Mai multe informații pe www.cotnari.ro